Când sunt costurile de formare cheltuieli speciale și când sunt cheltuieli legate de venituri?
În principiu, se face o distincție între costuri de formare profesională și costuri de perfecționare profesională. Această distincție este esențială pentru a determina dacă costurile pot fi deduse doar limitat ca cheltuieli speciale sau integral ca cheltuieli profesionale.
1. Costuri de formare profesională – cheltuieli speciale
Costurile pentru o primă formare profesională sau un prim studiu universitar sunt considerate costuri de formare profesională din punct de vedere fiscal. Acestea pot fi deduse doar ca cheltuieli speciale – însă maxim până la 6.000 Euro pe an.
Important: Cheltuielile speciale pot fi luate în considerare doar în anul plății. Dacă în acest an nu există venituri impozabile, deducerea cheltuielilor speciale nu aduce niciun avantaj fiscal.
2. Costuri de perfecționare profesională – cheltuieli profesionale
Toate costurile legate de o perfecționare profesională după finalizarea primei formări sau a primului studiu universitar sunt considerate costuri de perfecționare profesională. Acestea pot fi deduse fără restricții ca cheltuieli profesionale, dacă au legătură cu activitatea profesională și servesc la obținerea de venituri.
Acestea includ, de exemplu:
- Recalificări într-o altă profesie,
- Perfecționări în profesia actuală,
- Perfecționări într-o profesie anterioară,
- Un al doilea studiu universitar.
3. Primul sau al doilea studiu universitar?
Tratamentul fiscal depinde de faptul dacă este vorba de un prim sau al doilea studiu universitar:
- Un prim studiu universitar după absolvirea școlii este considerat prima formare profesională. Costurile pentru acesta pot fi deduse doar ca cheltuieli speciale până la 6.000 Euro pe an – fără report de pierdere.
- Un al doilea studiu universitar (de exemplu, un master după o licență sau un studiu part-time după o formare profesională) este considerat perfecționare profesională. Costurile pentru acesta pot fi deduse integral ca cheltuieli profesionale. O pierdere fiscală poate fi chiar reportată în anii următori ca report de pierdere.
4. Report de pierdere pentru cheltuieli profesionale
Cei care nu au încă venituri, dar pot deduce costurile de formare ca cheltuieli profesionale (de exemplu, în al doilea studiu universitar), pot declara aceste costuri ca cheltuieli profesionale anticipate. Astfel, se generează o pierdere care poate fi reportată în primul an cu venituri și compensată fiscal acolo.
5. Exemplu explicativ
Domnul A și doamna B sunt ambii studenți fără venituri.
- Doamna B este la primul studiu universitar. Are 4.500 Euro costuri de formare. Acestea pot fi deduse doar ca cheltuieli speciale în anul curent. Dar, deoarece nu are venituri, acest lucru nu îi aduce niciun avantaj fiscal.
- Domnul A este la al doilea studiu universitar. El poate declara cei 4.500 Euro ca cheltuieli profesionale și astfel genera o pierdere fiscală. În anul următor, când are venituri, această pierdere va fi compensată cu veniturile sale.
Rezultat: Domnul A plătește în primul an de muncă mai puține impozite decât doamna B, deși ambii câștigă la fel.
Când sunt costurile de formare cheltuieli speciale și când sunt cheltuieli legate de venituri?
Ce pot deduce ca cheltuieli speciale în declarația mea fiscală?
Cheltuielile speciale sunt cheltuieli de trai care beneficiază de reduceri fiscale excepționale. Cheltuielile speciale pe care le puteți declara în declarația dumneavoastră fiscală sunt împărțite în două grupuri: cheltuieli de asigurare și alte cheltuieli speciale.
Alte cheltuieli speciale, la care se referă această pagină de introducere, sunt luate în considerare automat de către biroul fiscal cu suma forfetară pentru cheltuieli speciale. Suma forfetară pentru cheltuieli speciale este stabilită la 36 Euro pentru persoanele singure și 72 Euro pentru persoanele căsătorite, fiind foarte mică. Depășirea acesteia este, prin urmare, relativ ușoară. Acestea includ în special impozitul bisericesc plătit, donațiile, costurile de îngrijire a copiilor, plățile de întreținere către fostul soț.
Cheltuielile de asigurare includ contribuțiile la asigurarea de bază de sănătate și de îngrijire pe termen lung, precum și la pensia privată și, de asemenea, contribuțiile la anumite asigurări private, cum ar fi asigurarea de răspundere civilă privată, de accident și de incapacitate de muncă.
Wichtig
Pentru cheltuielile de asigurare nu se aplică suma forfetară pentru cheltuieli speciale. Acestea nu fac parte din cheltuielile speciale deductibile nelimitat, ci sunt deductibile doar până la o sumă maximă.
A doua parte a cheltuielilor speciale, cheltuielile de asigurare, se împart în cheltuieli de pensie, contribuții la asigurarea de bază de sănătate și de îngrijire și alte asigurări. Cheltuielile de pensie includ în principal contribuțiile la asigurarea legală de pensie sau la o pensie privată Rürup (pensie capitalizată).
Alte asigurări includ contribuții la asigurări de sănătate și de îngrijire (care depășesc asigurarea de bază), la asigurarea de șomaj, la asigurări de accident și de răspundere civilă, la asigurări de viață de risc, la asigurări de incapacitate de muncă, precum și la asigurări de viață și pensii de capital încheiate înainte de 2005.
Vă rugăm să introduceți cheltuielile de asigurare în secțiunea „Cheltuieli de asigurare” a declarației noastre fiscale.
Ce pot deduce ca cheltuieli speciale în declarația mea fiscală?
Ce pot deduce ca donații și cotizații de membru?
Puteți deduce fiscal donațiile și cotizațiile de membru pentru promovarea scopurilor eligibile din punct de vedere fiscal. Acestea includ
- Scopuri de utilitate publică
- Scopuri caritabile (de exemplu, ateliere pentru persoane cu dizabilități, servicii de masă sau centre de consiliere pentru dependențe)
- Scopuri bisericești
- Partide politice
- Asociații independente de alegători
- Asociații și organizații de utilitate publică
- Instituții publice din țară: de exemplu, universități, colegii, institute de cercetare, autorități, școli, muzee de stat, spitale de stat
- persoane juridice de drept public din țară: de exemplu, administrații municipale și comunale, administrații ale asociațiilor municipale, landuri și guvernul federal, precum și bisericile
În schimb, donațiile pentru activitatea economică a unei asociații nu sunt deductibile. De exemplu, dacă donați băuturi pentru festivalul asociației, nu le puteți include în declarația fiscală.
Pentru a deduce donațiile din impozit, acestea trebuie efectuate fără contraprestație. Puteți deduce nu doar donațiile în bani. Sunt considerate relevante din punct de vedere fiscal și donațiile în natură, donațiile de cheltuieli și donațiile de remunerații.
Ce pot deduce ca donații și cotizații de membru?
Când pot deduce impozitul bisericesc ca cheltuieli speciale?
Dacă sunteți membru al unei biserici, puteți deduce impozitul bisericesc ca cheltuieli speciale. De asemenea, impozitul bisericesc plătit în avans sau ulterior poate fi dedus fiscal.
Dacă sunteți membru al unei comunități religioase care nu percepe impozit bisericesc, puteți deduce plățile către aceasta „ca impozit bisericesc“ – adică 8 sau 9 la sută din impozitul pe venit, în funcție de land. Pentru aceasta, biserica trebuie să fie recunoscută ca corporație de drept public în cel puțin un land. Este necesară o confirmare de primire. Exemple de astfel de comunități religioase sunt Biserica Nou Apostolică, comunitățile evanghelice-libere, Mitropolia Greco-Ortodoxă, Biserica Evanghelică Luterană Independentă, Biserica Episcopală Metodistă, Armata Salvării și Martorii lui Iehova.
Plățile care depășesc impozitul bisericesc corespunzător pot fi deduse ca donații pentru scopuri bisericești.
Conform noii legislații, plățile de impozit bisericesc către comunități religioase dintr-un stat UE/SEE sunt, de asemenea, recunoscute ca cheltuieli speciale.
Dacă comunitatea religioasă nu este recunoscută ca corporație de drept public, puteți deduce contribuțiile dumneavoastră până la 20 la sută din suma totală a veniturilor ca donații pentru "promovarea scopurilor religioase". Aceste informații trebuie completate în secțiunea „Donații“. Acest lucru se aplică, de exemplu, comunității vechi budiste.
Biserica Scientologică nu este o comunitate religioasă.
Când pot deduce impozitul bisericesc ca cheltuieli speciale?
Ce sunt sarcinile permanente?
Obligații financiare permanente sunt plăți de întreținere pe care un contribuabil le efectuează către o altă persoană pe termen lung și pe baza unei obligații legale. Acestea sunt plăți periodice a căror durată, în cazul unei plăți de întreținere, este legată de durata de viață a uneia sau mai multor persoane. Obligațiile financiare permanente trebuie să fie efectuate timp de cel puțin zece ani.
Spre deosebire de obligațiile de plată a pensiilor, obligațiile financiare permanente pot fi ajustate oricând. Acestea sunt, așadar, variabile ca valoare și depind de posibilitățile economice ale plătitorului și ale beneficiarului. Acest lucru poate fi cazul, de exemplu, dacă situația economică a părților contractante se schimbă.
Obligațiile financiare permanente pot fi suportate în bani sau în bunuri. Un exemplu de bunuri sunt obligațiile financiare permanente născute. Acestea includ, de exemplu, obligația de a asigura hrana unei persoane.
Obligațiile financiare permanente reduse pot fi, de asemenea, convenite dacă acestea se încheie fie la decesul persoanei, fie cel târziu după o anumită perioadă de timp.
Atenție!
Din 2008, din punct de vedere fiscal, nu se mai face distincție între obligațiile financiare permanente și pensii. Acum, plățile de întreținere sunt întotdeauna considerate "obligații financiare permanente". Astfel, se poate renunța la calculul părții de venit necesare anterior pentru rentele viagere.
Ce sunt sarcinile permanente?
