Ce condiții trebuie să îndeplinesc pentru a deduce costurile unei a doua locuințe?

Dacă locul de muncă este departe de locuința dumneavoastră și din acest motiv trebuie să închiriați o a doua locuință, se consideră că aveți un menaj dublu. Anumite costuri care vă apar în acest context pot fi deduse fiscal.

Cu toate acestea, trebuie îndeplinite câteva condiții: În primul rând, trebuie să aveți o locuință principală cu gospodărie proprie la locul de reședință. De asemenea, trebuie să închiriați o a doua locuință la locul de muncă din motive profesionale. O nouă condiție pentru "gospodărie proprie" este, din 2014, contribuția financiară la costurile de trai.

Motivele profesionale există, de exemplu, dacă ați fost transferat la un loc de muncă extern sau dacă începeți un loc de muncă aflat departe de locuința proprie. Menajul dublu este, de asemenea, considerat a fi determinat profesional dacă vă mutați reședința principală din motive personale și utilizați o locuință la locul de muncă ca a doua gospodărie.

Orice locuință în care aveți posibilitatea de a înnopta este recunoscută ca a doua locuință. Cât de des utilizați această posibilitate nu contează. Locuințele pot fi, de exemplu:

• un apartament închiriat,
• o casă proprie,
• o cameră de hotel,
• posibilități de cazare la prieteni sau
• baraca de pe un șantier.

Ce condiții trebuie să îndeplinesc pentru a deduce costurile unei a doua locuințe?

Was bedeutet die Drei-Monats-Frist?

Was bedeutet die Drei-Monats-Frist?

Wenn Sie wegen Ihres Jobs vorübergehend an einem anderen Ort wohnen (doppelte Haushaltsführung), entstehen Ihnen dort zusätzliche Verpflegungskosten – z. B. weil Sie sich mittags oder abends selbst versorgen müssen.

Für diese Mehrkosten können Sie pauschal einen sogenannten Verpflegungsmehraufwand geltend machen – allerdings nur für die ersten drei Monate ab Bezug der Zweitwohnung.

Das ist die sogenannte Drei-Monats-Frist.

Beispiel:

Sie beziehen am 1. März 2025 eine Zweitwohnung in Berlin wegen einer neuen Stelle.
Dann können Sie vom 1. März bis 31. Mai 2025 Verpflegungspauschalen geltend machen:

• 28 Euro pro Tag für jeden vollen Abwesenheitstag
• 14 Euro bei An- oder Abreise

Ab dem 1. Juni 2025 endet der Anspruch auf diese Pauschalen – es sei denn, die Frist beginnt aus bestimmten Gründen erneut.

Wann beginnt die Frist erneut?

Die Drei-Monats-Frist beginnt neu, wenn:

• Sie Ihre Zweitwohnung wechseln (z. B. durch Umzug am Arbeitsort), oder
• Sie Ihre auswärtige Tätigkeit mindestens 4 Wochen unterbrechen – z. B. durch:
  • Urlaub
  • Krankheit
  • Elternzeit
  • betriebsbedingte Pausen

Rechtsgrundlage: § 9 Abs. 4a Satz 8 EStG, BFH-Urteil: vom 28.02.2013, VI R 90/10

Wichtig:

• Die Frist gilt pro Einsatzort bzw. Zweitwohnung.
• Bei mehreren Unterbrechungen kann sie mehrfach neu beginnen.
• Die Pauschalen gelten maximal drei Monate am Stück, selbst bei längerer Tätigkeit.

Was bedeutet die Drei-Monats-Frist?

Was kann ich für Zweithaushalte absetzen?

Was kann ich für Zweithaushalte absetzen?

Für eine Zweitwohnung am Arbeitsort stellt das Finanzamt keine strengen Anforderungen. Es kann sich um eine Wohnung, ein Hotelzimmer oder ein möbliertes Zimmer handeln. Wichtig ist nur, dass die Unterkunft zur Verfügung steht und nicht zum neuen Lebensmittelpunkt wird. Ist dies erfüllt, können diverse Werbungskosten im Rahmen der doppelten Haushaltsführung steuerlich geltend gemacht werden.

Absetzbare Werbungskosten:

• Wohnungssuche: Fahrtkosten zur Besichtigung, Telefon- oder Portokosten.
• Umzug: Kosten für Transport (Spedition, Leihwagen), Reisekosten am Umzugstag.
• Verpflegungspauschale: In den ersten drei Monaten können Pauschbeträge für Verpflegung angesetzt werden:
  • 24 Stunden Abwesenheit: 28 Euro
  • 8 bis 24 Stunden Abwesenheit: 14 Euro
• Fahrtkosten: Die erste Hinfahrt und letzte Rückfahrt werden in voller Höhe anerkannt, z. B. per Ticket oder mit der Kilometerpauschale (30 Cent pro Kilometer). Wöchentliche Heimfahrten können mit der Entfernungspauschale (30 Cent pro Entfernungskilometer, ab dem 21. Kilometer 38 Cent) abgesetzt werden.
• Unterkunftskosten: Anerkannt werden nachgewiesene Kosten bis zu einem Höchstbetrag von 1.000 Euro pro Monat. Dazu zählen:
  • Miete inklusive Betriebskosten
  • Kosten für notwendige Einrichtungsgegenstände
  • Zweitwohnungssteuer
  • Renovierungskosten

Höchstbetrag von 1.000 Euro:

Der Höchstbetrag gilt als Durchschnittswert für das Gesamtjahr. Beträge, die in einzelnen Monaten weniger als 1.000 Euro betragen, können mit höheren Ausgaben in anderen Monaten verrechnet werden.

Aufwendungen für Einrichtungsgegenstände:

Laut BFH-Urteil vom 4.4.2019 (VI R 18/17) gehören die Kosten für Einrichtungsgegenstände und Hausrat nicht zu den Unterkunftskosten und sind deshalb zusätzlich abziehbar.

Tipp: Steht die Zweitwohnung im Eigentum des Arbeitnehmers, sind die tatsächlichen Aufwendungen (z. B. AfA, Schuldzinsen, Betriebskosten) bis zu 1.000 Euro pro Monat absetzbar. Kosten für Einrichtungsgegenstände können darüber hinaus abgesetzt werden.

Besonderheiten:

• Bei möblierten Wohnungen, bei denen die Miete nicht auf Wohnung und Möbel aufgeteilt ist, kann die Miete im Schätzverfahren aufgeteilt werden (§ 162 AO). Die Kosten für Möbelnutzung sind zusätzlich absetzbar.
• Stellplatzkosten: Ein gemieteter Stellplatz oder eine Garage zählen nicht zu den Unterkunftskosten und können zusätzlich abgesetzt werden (FG Saarland, 20.5.2020, 2 K 1251/17).

Vereinfachungsregelung:

Anschaffungskosten für Einrichtung und Ausstattung bis zu 5.000 Euro werden als notwendig anerkannt und sind ohne weitere Prüfung als Werbungskosten abzugsfähig (BMF-Schreiben vom 25.11.2020).

Zweitwohnungsteuer:

Die Zweitwohnungsteuer fällt unter die Abzugsbeschränkung von 1.000 Euro pro Monat, wie der Bundesfinanzhof entschieden hat (BFH-Urteil vom 13.12.2023, VI R 30/21).

Keine 1.000-Euro-Grenze im Ausland

Bei doppelter Haushaltsführung im Ausland gilt die 1.000-Euro-Grenze nicht. Stattdessen sind die tatsächlichen Mietkosten als Werbungskosten abzugsfähig, soweit sie "notwendig und angemessen" sind. Obergrenze ist der ortsübliche Durchschnittsmietpreis für eine 60-m²-Wohnung - so jedenfalls die Auffassung der Finanzverwaltung.

BFH kippt 60-m²-Grenze bei Auslandswohnungen

Der Bundesfinanzhof (BFH) hat mit Urteil vom 9.8.2023 (VI R 20/21) entschieden, dass bei doppelter Haushaltsführung im Ausland keine pauschale Begrenzung auf die Miete einer 60 m²-Wohnung gilt. Stattdessen ist im Einzelfall zu prüfen, ob die Unterkunftskosten notwendig sind.

Trotzdem hält die Finanzverwaltung in der Anleitung zur Anlage N (2024) weiter an der 60-m²-Grenze fest.

Mit Urteil vom 17.6.2025 (VI R 21/23) bestätigte der BFH: Tatsächliche Kosten für eine vom Dienstherrn als notwendig anerkannte Dienstwohnung im Ausland sind voll abziehbar.

Was kann ich für Zweithaushalte absetzen?

Welche Übernachtungskosten kann ich absetzen?

Im Rahmen der doppelten Haushaltsführung können Sie die Kosten für Übernachtungen in Ihrer Zweitwohnung absetzen. Anerkannt werden nur nachgewiesene Kosten, keine Pauschbeträge. Eine Zweitwohnung kann eine Mietwohnung, ein Hotelzimmer oder ein eigenes Haus sein.

Mietwohnung:

Wenn Sie eine Mietwohnung nutzen, können Sie die Miete, Nebenkosten (z. B. Heizung, Strom) und die Ausgaben für notwendige Einrichtungsgegenstände (z. B. Tisch, Bett, Schrank) geltend machen. Gegenstände bis 800 Euro netto können sofort abgesetzt werden, teurere müssen über die Nutzungsdauer abgeschrieben werden (z. B. 13 Jahre für Möbel).

Hotel:

Bei Nutzung eines Hotels können die tatsächlich nachgewiesenen Übernachtungskosten abgesetzt werden. Sind im Übernachtungspreis Verpflegungskosten enthalten, wird der absetzbare Betrag um 20 % für Frühstück und 40 % für Mittag-/Abendessen der Verpflegungspauschale gekürzt.

Eigentumswohnung:

Wenn Sie eine Eigentumswohnung nutzen, können Sie die Nebenkosten, Schuldzinsen und Abschreibungen bis zur Höhe der vergleichbaren Miete einer angemessenen Wohnung absetzen.

Höchstbetrag von 1.000 Euro pro Monat:

Für Unterkunftskosten gibt es eine Deckelung von 1.000 Euro pro Monat. Dieser Betrag umfasst Miete inklusive Betriebskosten, Kosten für Einrichtungsgegenstände, Zweitwohnungsteuer und Renovierung. Der Höchstbetrag gilt als Durchschnittswert für das Jahr – überschreitende Beträge können mit niedrigeren in anderen Monaten verrechnet werden.

Urteile und Abweichungen:

• BFH-Urteil vom 4.4.2019 (VI R 18/17): Der Bundesfinanzhof entschied, dass Kosten für Einrichtungsgegenstände und Hausrat nicht zu den Unterkunftskosten gehören und zusätzlich zum Höchstbetrag von 1.000 Euro abziehbar sind. Diese Ausgaben betreffen nur die Nutzung der Einrichtungsgegenstände und nicht die der Unterkunft selbst.
• Gerichtsbescheid des FG Saarland vom 20.5.2020 (2 K 1251/17): Auch die Kosten für einen angemieteten Stellplatz oder eine Garage zählen nicht zu den Unterkunftskosten. Sie sind zusätzlich absetzbar, selbst wenn die Mietkosten für die Wohnung den Höchstbetrag von 1.000 Euro überschreiten.
• BFH-Urteil vom 13.12.2023 (VI R 30/21): Der Bundesfinanzhof entschied, dass die Zweitwohnungsteuer nicht zusätzlich zum Höchstbetrag von 1.000 Euro abgezogen werden kann, da sie als Nutzungskosten der Unterkunft gilt und damit unter die Abzugsbeschränkung fällt.

Zusätzliche Tipps:

• Tipp 1: Steht die Zweitwohnung im Eigentum des Arbeitnehmers, können die tatsächlichen Aufwendungen wie AfA, Schuldzinsen und Betriebskosten bis zum Höchstbetrag von 1.000 Euro abgesetzt werden. Einrichtungsgegenstände können zusätzlich abgesetzt werden (BMF-Schreiben vom 24.10.2014).
• Tipp 2: Bei einer möblierten Wohnung ist meist eine höhere Miete fällig. Wenn der Mietvertrag keine Aufteilung der Miete auf Wohnung und Möbel enthält, kann die Miete im Schätzverfahren nach § 162 AO aufgeteilt werden. Die Möbelnutzung kann dann zusätzlich abgezogen werden (BFH-Urteil vom 4.4.2019).
• Tipp 3: Wenn die Anschaffungskosten für die Einrichtung und Ausstattung der Zweitwohnung 5.000 Euro nicht überschreiten, können diese Kosten pauschal als notwendig anerkannt werden, ohne weitere Prüfung (BMF-Schreiben vom 25.11.2020).

Welche Übernachtungskosten kann ich absetzen?

Ce costuri de mutare pot deduce?

În legătură cu utilizarea locuinței secundare, puteți deduce fiscal costurile efective care apar. Acest lucru începe deja cu căutarea locuinței: cheltuielile legate de căutarea locuinței, cum ar fi costurile de transport pentru vizionarea locuințelor, taxele telefonice sau poștale, sunt deductibile ca cheltuieli profesionale.

De asemenea, costurile pentru mutare sunt recunoscute de administrația financiară. Astfel, puteți deduce costurile de transport, cheltuielile pentru închirierea unei mașini, salariile ajutoarelor sau cutiile de mutare. De asemenea, comisionul agentului imobiliar pentru obținerea noii locuințe închiriate este deductibil, dar nu și comisionul pentru cumpărarea unei locuințe proprii la locul de muncă extern. Vă rugăm să rețineți că trebuie să dovediți individual costurile de mutare în cadrul gospodăriei duble, deoarece indemnizația forfetară pentru costurile de mutare nu se acordă, deoarece nu vă mutați centrul de viață. Deductibilitatea costurilor de mutare se aplică și pentru mutarea înapoi în locuința principală. Dacă trebuie să efectuați reparații estetice la plecarea din locuința secundară, le puteți declara și în declarația fiscală.

Ce costuri de mutare pot deduce?

Wann wird eine doppelte Haushaltsführung anerkannt?

Eine doppelte Haushaltsführung liegt vor, wenn ein Arbeitnehmer außerhalb des eigenen Haupthausstands eine zweite Unterkunft am Beschäftigungsort bezieht. Für die steuerliche Anerkennung gelten bestimmte Voraussetzungen.

Voraussetzungen für die Anerkennung

Damit die Kosten für eine doppelte Haushaltsführung als Werbungskosten abziehbar sind, müssen folgende Bedingungen erfüllt sein:

• Eigener Hausstand am Heimatort: Der Steuerpflichtige muss an seinem Lebensmittelpunkt über einen eigenen Hausstand verfügen, den er selbst finanziert. Dies kann auch eine unentgeltlich überlassene Wohnung sein (z. B. im Elternhaus oder bei einem Partner).
• Finanzielle Beteiligung am Haupthaushalt: Es muss eine angemessene Beteiligung an den laufenden Haushaltskosten erfolgen – z. B. Miete, Betriebskosten, Lebensmittel, Telekommunikation oder Anschaffungen für den Haushalt.

BFH-Urteil 2023: Erleichterung bei der Nachweispflicht

Der Bundesfinanzhof (BFH) hat mit Urteil vom 12.01.2023 (VI R 39/19) entschieden:

• Eine finanzielle Beteiligung kann direkt oder indirekt erfolgen.
• Regelmäßige Zahlungen sind nicht zwingend erforderlich.
• Auch einmalige Zahlungen am Jahresende können ausreichen.
• Nachweise wie Kontoauszüge oder Quittungen reichen zur Dokumentation aus.

Beispiel: Der Kläger beteiligte sich mit über 3.100 € an Haushaltskosten im Elternhaus (u. a. Lebensmittel, Nebenkosten, Fenster). Die Finanzverwaltung lehnte den Abzug ab, der BFH erkannte ihn jedoch an.

BFH-Urteil 2025: Keine Beteiligungspflicht bei Ein-Personen-Haushalt

Mit Urteil vom 29.04.2025 (VI R 12/23) entschied der BFH:

Führt der Steuerpflichtige am Heimatort einen eigenen Ein-Personen-Haushalt, muss er keine finanzielle Beteiligung an Haushaltskosten nachweisen.

Ausnahmen:

• Keine Anerkennung bei bloßer Nutzung eines Jugendzimmers am Wochenende.
• Keine Anwendung bei Mehrgenerationenhaushalten, in denen z. B. Kinder, Eltern und Großeltern zusammenleben.

Empfehlung zur Nachweisführung

Um spätere Auseinandersetzungen mit dem Finanzamt zu vermeiden, empfiehlt es sich:

• Regelmäßige Zahlungen per Dauerauftrag zu leisten,
• mehr als 10 % der monatlichen Haushaltskosten zu übernehmen (laut Verwaltungspraxis),
• Belege wie Kontoauszüge und Quittungen aufzubewahren,
• bei Ablehnung durch das Finanzamt Einspruch einzulegen und auf die BFH-Urteile zu verweisen.

Nicht abziehbare Aufwendungen

Folgende Ausgaben zählen nicht zur Haushalts- oder Lebensführung im steuerlichen Sinn:

• Kleidung
• Urlaub
• Freizeitaktivitäten
• Gesundheitsvorsorge

Sonderfälle und Einschränkungen

• Alleinstehende im Elternhaus: Hier ist die finanzielle Beteiligung besonders sorgfältig nachzuweisen.
• Jüngere Steuerpflichtige oder Azubis: Die bloße Nutzung eines Zimmers bei den Eltern am Wochenende reicht meist nicht für einen eigenen Hausstand aus (vgl. FG Münster, Urteil vom 07.10.2020, 13 K 1756/18 E).

Fazit

Die steuerliche Anerkennung einer doppelten Haushaltsführung ist möglich, wenn:

• ein eigener Hausstand am Heimatort besteht,
• eine beruflich bedingte Zweitunterkunft am Arbeitsort genutzt wird,
• eine finanzielle Beteiligung erfolgt – oder aufgrund eines Ein-Personen-Haushalts entbehrlich ist,
• die Aufwendungen nachgewiesen werden können.

Tipp: Dokumentieren Sie Ihre Haushaltsbeteiligung vollständig und regelmäßig. Falls das Finanzamt ablehnt, legen Sie Einspruch ein und berufen Sie sich auf die BFH-Urteile von 2023 und 2025.

Wann wird eine doppelte Haushaltsführung anerkannt?

Cât de departe poate fi locuința secundară de locul de muncă?

O gospodărie dublă există atunci când sunteți angajat în afara locuinței principale și aveți o a doua locuință la locul de muncă extern. Este permis ca a doua locuință să fie și în afara locului de muncă imediat, atâta timp cât se află încă în zona de navetă a primului loc de muncă. Aceasta înseamnă că trebuie să fie posibil să faceți naveta zilnic la locul de muncă.

Distanța dintre a doua locuință și locul de muncă

Întrebarea cât de departe poate fi situată a doua locuință a fost clarificată în diferite hotărâri. Decisiv este dacă naveta zilnică este încă rezonabilă:

• Hotărârea BFH (2012): O distanță de 141 km până la locul de muncă a fost considerată permisă, deoarece angajatul putea parcurge distanța într-o oră cu trenul ICE. Un astfel de timp de călătorie este considerat obișnuit de către Curtea Federală de Finanțe (BFH) (hotărârea BFH din 19.4.2012, VI R 59/11).
• Hotărârea BFH (2014): O distanță de 83 km, care putea fi parcursă în mai puțin de o oră, a fost de asemenea recunoscută. Aici, distanța a fost considerată o rută obișnuită de navetă și, prin urmare, rezonabilă (hotărârea BFH din 26.6.2014, VI R 59/13).

Regulament din 2014

Din 2014 se aplică: A doua locuință se află încă în zona de navetă a locului de muncă dacă distanța până la locul de muncă este mai mică de jumătate din distanța dintre locuința principală și locul de muncă. Această reglementare a fost stabilită de Ministerul Federal de Finanțe (scrisoarea BMF din 25.11.2020).

Exemplu: Dacă distanța de la locuința principală la primul loc de muncă este de 100 km, a doua locuință poate fi la maximum 50 km de locul de muncă.

Timp de călătorie rezonabil

De asemenea, timpul de călătorie joacă un rol. Un timp de călătorie de până la o oră pe traseu este de obicei considerat rezonabil. Dacă a doua locuință este mai departe, o gospodărie dublă poate fi totuși recunoscută dacă timpul de călătorie este semnificativ redus.

Practica și cazuri speciale

În practică, mulți angajați caută un compromis: doresc să se mute mai aproape de locul de muncă, dar nu atât de departe de casă încât călătoriile acasă să fie consumatoare de timp. Aici se alege adesea o soluție intermediară, în care a doua locuință se află între casă și locul de muncă.

Exemplul A: Dl. Steuerle locuiește în B și lucrează în C. Distanța de la locuința principală din B la primul loc de muncă din C este de 100 km. A doua sa locuință din Z se află la 30 km de primul loc de muncă. Deoarece a doua locuință este la mai puțin de jumătate din distanța dintre locuința principală și locul de muncă (50 km), gospodăria dublă este recunoscută.

Exemplul B: Distanța de la locuința principală din B la primul loc de muncă este de 56 km. A doua locuință din Z este la 30 km distanță, dar timpul de călătorie până la locul de muncă de la a doua locuință este de doar 25 de minute. Deoarece timpul de călătorie este semnificativ redus, o gospodărie dublă poate fi recunoscută, chiar dacă distanța este mai mare de jumătate din traseu.

Jurisprudență actuală

Curtea Fiscală Münster a decis în 2024 că o gospodărie dublă nu este recunoscută dacă locuința principală și primul loc de muncă sunt la doar 30 km distanță și timpul de călătorie până la locul de muncă este sub o oră. În acest caz, ruta de navetă este considerată rezonabilă (FG Münster, hotărârea din 6.2.2024, 1 K 1448/22 E).

Concluzie: Distanța dintre a doua locuință și locul de muncă ar trebui să fie de obicei mai mică de jumătate din distanța dintre locuința principală și locul de muncă sau timpul de călătorie trebuie să fie semnificativ redus. Un timp de navetă zilnic de până la o oră este considerat rezonabil. Este recomandabil să verificați cu atenție reglementările sau să solicitați sfaturi fiscale pentru a revendica eventuale deduceri.

Cât de departe poate fi locuința secundară de locul de muncă?

Ce poate fi dedus în cazul unei mutări de la locul de muncă?

Nu este rar ca angajații să se mute de la locul de muncă, adică să își schimbe reședința departe de locul de muncă. Unii și-au construit sau achiziționat o casă la țară, alții se mută într-o zonă mai frumoasă cu multe oportunități de petrecere a timpului liber. Alții se mută din locuința conjugală și se mută cu noua parteneră. Persoanele necăsătorite se mută la partenera lor într-un alt oraș. Și aici pot fi revendicate cheltuieli profesionale pentru suplimentul de masă.

Cei care își păstrează fosta locuință ca a doua locuință la locul de muncă sau închiriază un apartament mai mic nu puteau deduce anterior costurile pentru întreținerea dublă a gospodăriei din punct de vedere fiscal. Deoarece mutarea din motive personale însemna că întreținerea dublă a gospodăriei era privată.

• În 2009, Curtea Federală Fiscală și-a schimbat jurisprudența anterioară în favoarea angajaților: acum, întreținerea dublă a gospodăriei este considerată profesională chiar dacă locuința principală este mutată din motive personale departe de locul de muncă și o locuință la locul de muncă este utilizată ca a doua gospodărie. Nu contează dacă fosta locuință este păstrată ca a doua locuință sau dacă se închiriază o nouă locuință (hotărârile BFH din 5.3.2009, BStBl. 2009 II p. 1012 și 1016).

• Administrația fiscală acceptă noua opinie generoasă a BFH - dar cu o restricție: după mutarea locuinței principale și ocuparea unei a doua locuințe, nu se recunosc sume forfetare pentru mese pentru primele trei luni dacă ați locuit deja cel puțin trei luni la locul de muncă sau în apropierea acestuia (scrisoarea BMF din 10.12.2009, BStBl. 2009 I p. 1599).

În prezent, Curtea Federală Fiscală a decis împotriva fiscului și în favoarea angajaților că, și în cazurile de mutare, sumele forfetare pentru mese pot fi deduse pentru primele trei luni pentru a reduce impozitul. Deoarece întreținerea dublă a gospodăriei începe odată cu reamenajarea fostei locuințe într-o a doua locuință. Prin urmare, perioada de trei luni începe din momentul în care fosta locuință este reamenajată ca a doua locuință (hotărârea BFH din 8.10.2014, VI R 7/13).

Cazul: Angajatul locuia și lucra în Düsseldorf. După ce și-a cunoscut actuala soție, s-a mutat într-un oraș mic de pe Rinul de Jos și și-a mutat reședința principală acolo. A păstrat apartamentul din Düsseldorf ca a doua locuință. În declarația sa fiscală, a solicitat sume forfetare pentru mese pentru primele trei luni după mutare. Administrația fiscală a refuzat recunoașterea acestora, dar instanța fiscală și BFH le-au acordat.

Ce poate fi dedus în cazul unei mutări de la locul de muncă?

Wann können Ledige eine doppelte Haushaltsführung geltend machen?

Auch Ledige können die Kosten einer doppelten Haushaltsführung als Werbungskosten absetzen – vorausgesetzt, sie unterhalten einen eigenen Hausstand außerhalb des Beschäftigungsorts. Dieser Hausstand muss:

• den Mittelpunkt der Lebensinteressen darstellen,
• aus eigenem oder abgeleitetem Recht genutzt werden,
• selbst oder mitbestimmt geführt werden,
• und im Regelfall mit einer finanziellen Beteiligung an den Haushaltskosten einhergehen.

Neue Rechtsprechung: Kein Nachweis der Kostenbeteiligung bei Ein-Personen-Haushalt

Laut aktuellem Urteil des Bundesfinanzhofs (BFH vom 29.4.2025, VI R 12/23) ist bei einem Ein-Personen-Haushalt keine finanzielle Beteiligung nachzuweisen. Die Begründung: Trägt eine Person alleine die Kosten für ihren Haushalt, ist der Nachweis einer Kostenbeteiligung entbehrlich – unabhängig davon, ob die Mittel aus Einkommen, BAföG, Darlehen oder Schenkungen stammen.

Der Fall vor dem BFH

Ein lediger Student mit eigenem Wohnbereich (inkl. Küche und Bad) im Elternhaus unterhielt am Studienort eine Zweitwohnung. Obwohl er nur geringfügig zur Haushaltskasse beitrug, erkannte der BFH seinen Hauptwohnsitz als eigenen Hausstand an – da er dort dauerhaft lebte und selbstständig wirtschaftete.

Voraussetzungen für die doppelte Haushaltsführung

• Eine eigene Wohnung am Beschäftigungsort,
• ein eigener Hausstand am Lebensmittelpunkt (z. B. im Elternhaus),
• tatsächlicher Aufenthalt im Haushalt außerhalb des Beschäftigungsorts,
• beruflich veranlasste doppelte Haushaltsführung.

Nicht ausreichend ist das bloße "Vorhalten" eines Zimmers für gelegentliche Besuche.

Einschränkungen und Ausnahmen

1. Jüngere Kinder im elterlichen Haushalt

Berufstätige Kinder, die nach Ausbildung oder Studium weiterhin nur ein Zimmer im Haushalt der Eltern bewohnen, gelten häufig nicht als Inhaber eines eigenen Hausstands – auch wenn sie sich finanziell beteiligen. Die Haushaltsführung liegt in der Regel weiter bei den Eltern (vgl. FG Münster, Urteil vom 7.10.2020, 13 K 1756/18 E).

2. Mehrgenerationenhaushalte

In Mehrpersonenhaushalten ist eine erkennbare finanzielle Beteiligung an den Lebenshaltungskosten erforderlich. Wie hoch diese ausfallen muss, ist laut BFH (Urteil vom 12.1.2023, VI R 39/19) nicht starr geregelt. Eine Orientierung an der Zehn-Prozent-Grenze der Haushaltskosten bleibt jedoch sinnvoll.

Steuer-Tipp

Die Finanzverwaltung fordert bisher eine Kostenbeteiligung von mehr als 10 % der Haushaltskosten. Der BFH hat diese starre Grenze aufgeweicht, betont aber die Bedeutung einer angemessenen Beteiligung bei Mehrpersonenhaushalten. Eine laufende oder betragsmäßige Beteiligung ist nicht zwingend, aber hilfreich zur Nachweisführung.

Wann können Ledige eine doppelte Haushaltsführung geltend machen?

Ce se poate deduce dacă locuiesc cu partenera în a doua locuință?

Se întâmplă ca soții să lucreze la același loc de muncă extern și să locuiască împreună într-o a doua locuință în timpul săptămânii. Ei își păstrează locuința la domiciliu și se întorc mereu acolo. Administrațiile financiare presupun adesea că centrul de interes vital este la locul de muncă și refuză recunoașterea gospodăriei duble.

Dar ceea ce contează este dacă locuința principală este încă considerată centrul de interes vital sau dacă, ca urmare a conviețuirii, a doua locuință a devenit centrul de interes vital. Conviețuirea în a doua locuință nu afectează recunoașterea gospodăriei duble atâta timp cât a doua locuință nu devine noul centru de interes vital.

Recent, Curtea Federală Fiscală a decis că, pentru soții ambii angajați, care locuiesc cu copiii lor într-o locuință familială la locul de muncă, centrul intereselor de viață trebuie determinat pe baza unei evaluări generale a circumstanțelor fiecărui caz în parte, pe baza unor criterii specifice. Deși se presupune că centrul intereselor de viață se mută de obicei la locul de muncă, contribuabilul poate răsturna această prezumție (Hotărârea BFH din 1.10.2019, VIII R 29/16).

În cazul soților fără copii, care întrețin împreună o locuință familială la locul de muncă, se presupune "de regulă" că centrul de interes vital se află la locul de muncă (prezumție de regulă). Acest lucru este valabil cu atât mai mult dacă soții locuiesc cu copiii lor într-o locuință familială la locul de muncă, chiar dacă vechea locuință de familie este păstrată și utilizată ocazional. Totuși, și în acest caz, trebuie luată în considerare "evaluarea generală a tuturor circumstanțelor fiecărui caz în parte".

La "evaluarea generală a tuturor circumstanțelor fiecărui caz în parte" trebuie luat în considerare cât de des și cât timp se află contribuabilul în fiecare dintre locuințe, cum sunt echipate și cât de mari sunt acestea. De asemenea, sunt importante durata șederii la locul de muncă, distanța dintre cele două locuințe și numărul de călătorii acasă. De o importanță considerabilă este și locul unde se află relațiile personale mai strânse, de exemplu, natura și intensitatea contactelor sociale, apartenența la asociații și alte activități.

Ce se poate deduce dacă locuiesc cu partenera în a doua locuință?

Suma forfetară pentru cheltuielile de mutare este deductibilă și în cazul gestionării dublei gospodării?

În cadrul întreținerii dublei gospodării, diverse costuri pot fi deduse ca cheltuieli profesionale. Printre costurile deductibile ale întreținerii dublei gospodării se numără și costurile pentru mutarea în locuința secundară la locul de muncă, precum și pentru desființarea locuinței secundare după încheierea activității externe.

Ca cheltuieli de mutare, puteți deduce, de exemplu: costuri de transport (firmă de mutare, mașină închiriată, salarii ajutoare, cutii de mutare), costuri de călătorie în ziua mutării și pentru vizionarea locuințelor, comisionul agentului imobiliar. Întrebarea este dacă "indemnizația forfetară pentru alte costuri de mutare" este deductibilă.

În prezent, Tribunalul Fiscal din Turingia a decis că, în cadrul întreținerii dublei gospodării, costurile pentru mutarea în locuința secundară la locul de muncă sunt deductibile doar cu dovadă și indemnizația forfetară pentru costuri de mutare nu este luată în considerare. Conform directivelor privind impozitul pe salarii, indemnizația forfetară pentru costuri de mutare este exclusă în mod expres în cazul întreținerii dublei gospodării (R 9.11 alin. 9 fraza 2 LStR). În cazul unei "mici" mutări la locul de muncă, centrul de viață nu este mutat (FG Turingia din 29.6.2015, 2 K 698/14).

Situația este diferită dacă încheiați întreținerea dublei gospodării printr-o "mare" mutare a gospodăriei familiale și a centrului de viață la locul de muncă extern. În acest caz, costurile de mutare nu sunt deductibile ca și costuri ale întreținerii dublei gospodării, ci ca cheltuieli profesionale generale (conform § 9 alin. 1 fraza 1 EStG). Și în acest caz, puteți beneficia de indemnizația forfetară pentru costuri de mutare.

Suma forfetară pentru cheltuielile de mutare este deductibilă și în cazul gestionării dublei gospodării?

Pot fi deduse suplimentar costurile pentru mobilierul locuinței?

În cadrul unei locuințe secundare din motive profesionale, costurile de cazare sau costurile locuinței secundare pot fi deduse ca cheltuieli profesionale sau pot fi rambursate de angajator fără impozit. Sunt recunoscute doar costurile dovedite, nu sume forfetare. Dar ce se întâmplă cu mobilierul nou achiziționat?

Recent, Curtea Federală Fiscală a decis împotriva fiscului că costurile pentru mobilierul necesar al locuinței secundare în cadrul unei locuințe secundare din motive profesionale nu fac parte din costurile de cazare a căror deducere este limitată la 1.000 Euro pe lună. Mai degrabă, cheltuielile pentru mobilier și articole de uz casnic - în măsura în care sunt necesare - sunt integral deductibile suplimentar ca alte cheltuieli suplimentare necesare din cauza locuinței secundare conform § 9 alin. 1 fraza 3 nr. 5 EStG (Hotărârea BFH din 4.4.2019, VI R 18/17).

• Potrivit BFH, cheltuielile pentru mobilier și articole de uz casnic nu sunt acoperite de suma maximă, deoarece acestea sunt efectuate doar pentru utilizarea lor și nu pentru utilizarea locuinței. Utilizarea mobilierului nu este echivalentă cu utilizarea locuinței ca atare. Scopul legislativ al noii reglementări este de a limita doar costurile locuinței la 1.000 Euro lunar, nu și alte cheltuieli necesare.
• Suma maximă deductibilă de 1.000 Euro pe lună include, conform motivării legii, "toate cheltuielile pentru locuință, de exemplu, chiria inclusiv costurile de operare, taxele de închiriere sau leasing pentru locuri de parcare auto, chiar și în garaje subterane, cheltuieli pentru utilizare specială (cum ar fi grădina etc.) suportate de angajat". Stabilirea sumei de 1.000 Euro se bazează "pe o locuință de aproximativ 60 mp, de dimensiuni și dotări medii, utilizată anterior de jurisprudență".

Recent, administrația fiscală a anunțat o regulă de simplificare favorabilă: dacă costurile de achiziție pentru mobilierul și echipamentul locuinței secundare - fără mijloace de lucru - nu depășesc în total 5.000 Euro inclusiv TVA, se presupune din motive de simplificare că aceste costuri sunt considerate "necesare" sau nu sunt excesive și sunt recunoscute ca cheltuieli profesionale fără verificări suplimentare (Scrisoarea BMF din 25.11.2020, BStBl 2020 I S. 1228, pct. 108).

Pot fi deduse suplimentar costurile pentru mobilierul locuinței?