Discriminare: despăgubirea acordată de angajator este complet scutită de impozit

Conform Legii generale privind egalitatea de tratament (AGG), discriminarea pe motive de rasă sau origine etnică, sex, religie sau convingeri, handicap, vârstă sau identitate sexuală este interzisă (§ 1 AGG). În cazul unei încălcări a interdicției de discriminare, angajatorul este obligat să despăgubească prejudiciul cauzat. Persoana astfel discriminată poate solicita o compensație bănească adecvată (§ 15 alin. 2 AGG). Întrebarea este cum trebuie tratată fiscal o astfel de compensație. Recent, Tribunalul Fiscal din Renania-Palatinat a decis că o compensație pe care un angajator trebuie să o plătească unui angajat din cauza discriminării, hărțuirii sau hărțuirii sexuale este neimpozabilă și nu constituie salariu impozabil. Acest lucru se aplică chiar dacă angajatorul a contestat discriminarea pretinsă și a fost de acord să plătească doar într-o înțelegere judiciară. Neimpozabil înseamnă că plata nu este supusă contribuțiilor de asigurări sociale (FG Rheinland-Pfalz din 21.3.2017, 5 K 1594/14).

Cazul: O angajată a contestat concedierea ordinară a contractului său de muncă "din motive personale" printr-un proces de protecție împotriva concedierii, solicitând și o compensație pentru discriminare din cauza handicapului său. Cu câteva săptămâni înainte de concediere, Oficiul pentru Afaceri Sociale constatase un handicap fizic de 30 %.

În fața Tribunalului pentru Litigii de Muncă din Kaiserslautern, angajata și angajatorul său au încheiat o înțelegere prin care s-a convenit o "compensație conform § 15 AGG" în valoare de 10.000 Euro și s-a încheiat de comun acord relația de muncă. Administrația fiscală a dorit să trateze compensația ca salariu impozabil.

Conform opiniei judecătorilor fiscali, din înțelegerea încheiată la Tribunalul pentru Litigii de Muncă reiese că plata nu a fost pentru despăgubirea unor daune materiale suferite în sensul § 15 alin. 1 AGG (de exemplu, salarii pierdute), ci pentru compensarea daunelor morale în sensul § 15 alin. 2 AGG din cauza discriminării reclamantei ca persoană cu handicap. O astfel de plată de compensație este neimpozabilă și nu trebuie calificată ca salariu. Angajatorul reclamantei a contestat discriminarea.

Prin intermediul înțelegerii, el a fost însă dispus să plătească o compensație pentru o discriminare (doar) pretinsă. Asemenea venituri nu au caracter de salariu și sunt, prin urmare, neimpozabile.

Discriminare: despăgubirea acordată de angajator este complet scutită de impozit

Cine primește prima de compensare a inflației?

Dacă angajatorii acordă angajaților lor o primă de compensare a inflației (inflație, rata inflației, rata de creștere a prețurilor), aceasta rămâne scutită de impozit și contribuții sociale până la un cuantum de 3.000 Euro. Condiția pentru scutirea de impozit este ca beneficiul să fie acordat suplimentar la salariul datorat oricum. Regula se aplică plăților efectuate între 26.10.2022 și 31.12.2024 (§ 3 Nr. 11c EStG).

În mod natural, după modificări legislative apar întrebări, de exemplu, dacă plata unei prime de compensare a inflației este obligatorie pentru angajatori. Și, dacă aceasta este plătită, dacă angajatorii trebuie să o acorde în mod egal tuturor angajaților companiei respective. Răspunsul la prima întrebare este "Nu, nu există nicio obligație". La a doua întrebare, secretarul de stat parlamentar Katja Hessel a răspuns la întrebarea deputatului Fritz Güntzler (CDU/CSU) astfel:

"Scutirea fiscală pentru prima de compensare a inflației, decisă prin § 3 Nr. 11 EStG, nu prevede nicio reglementare conform căreia prima trebuie plătită tuturor angajaților. În plus, este vorba despre o sumă neimpozabilă, care poate fi plătită angajaților și în tranșe în perioada de acordare a beneficiului" (document Bundestag 20/3987 din 14.10.2022).

Cine primește prima de compensare a inflației?

Nu mai există carduri de impozitare a salariilor?

Nu. Din anul 2010 nu se mai trimit noi carduri de impozit pe salariu, deoarece legiuitorul a decis să transforme procedura de impozitare a salariilor într-o procedură electronică. Acest lucru are scopul de a simplifica comunicarea dintre cetățeni și administrația fiscală.

Din 2013, toate datele de care angajatorii au nevoie pentru deducerea lunară a impozitului pe salariu și care erau anterior incluse pe cardul de impozit pe salariu din carton sunt puse la dispoziție într-o bază de date a administrației fiscale pentru a fi accesate de angajator. Aceste date sunt denumite Caracteristici Electronice de Deducere a Impozitului pe Salariu (ELStAM):

• Clasa de impozitare,
• Factorul pentru clasa de impozitare IV,
• Starea civilă,
• Religia,
• Religia soțului/soției,
• Numărul de alocații pentru copii,
• Suma forfetară pentru persoane cu dizabilități / supraviețuitori,
• Scutirea de impozit pe salariu (pentru cheltuieli profesionale mari, cheltuieli speciale și sarcini extraordinare),
• Suma de scutire și adăugare pentru persoanele cu venituri mici.

Nu mai există carduri de impozitare a salariilor?

Ce este certificatul electronic de impozit pe salariu și cum îl obțin?

Un certificat de impozitare a salariului primiți la sfârșitul anului de la angajatorul dumneavoastră. De obicei, certificatul de impozitare a salariului este înmânat împreună cu primul fluturaș de salariu din ianuarie sau februarie de către angajator.

Dacă nu ați primit certificatul de impozitare a salariului, solicitați documentul de la angajatorul dumneavoastră. Nu trebuie să atașați acest certificat la declarația dumneavoastră fiscală, deoarece datele au fost deja transmise electronic către administrația financiară, așa cum este menționat în partea de sus a certificatului dumneavoastră de impozitare a salariului.

Dacă angajatorul dumneavoastră procesează automat fluturașii de salariu pentru angajații săi, trebuie să emită un certificat electronic de impozitare a salariului. Cu toate acestea, datele conținute trebuie transmise direct administrației financiare. Certificatul de impozitare a salariului conține caracteristicile electronice de deducere a impozitului pe salariu, care au fost relevante pentru deducerea lunară a impozitului pe salariu.

Ce este certificatul electronic de impozit pe salariu și cum îl obțin?

Cum introduc fișele fiscale de la unul sau mai mulți angajatori?

Dacă aveți mai mulți angajatori, de exemplu, pentru un loc de muncă secundar, ați primit și mai multe fișe de salariu. În acest caz, faceți clic pe „Introduceți detalii pentru o altă fișă de salariu”. Apoi puteți introduce numele unui alt angajator în noua mască de introducere care apare. Astfel, diferitele locuri de muncă rămân clare în declarația dumneavoastră fiscală.

Prin intermediul simbolului coș de gunoi din dreapta numelui angajatorului, puteți elimina o activitate din declarația fiscală și o puteți șterge complet.

Dacă este vorba despre un loc de muncă cu normă redusă pentru care ați dat angajatorului acordul pentru deducerea impozitului pe salariu sau ați eliberat caracteristicile electronice de deducere a impozitului pe salariu (ELStAM), trebuie să introduceți datele corespunzătoare și în declarația de venit.

Cum introduc fișele fiscale de la unul sau mai mulți angajatori?

Ce sunt pensiile ocupaționale?

Conform definiției din § 229 SGB V, beneficiile de pensie sunt venituri comparabile cu o pensie (prestații de pensie), în măsura în care sunt obținute ca urmare a unei reduceri a capacității de câștig sau pentru pensiile de bătrânețe sau de urmaș.

Beneficiile de pensie includ:

• Pensiile din sistemele de asigurări și de pensii stabilite pentru membrii anumitor profesii (de ex. medici, arhitecți, avocați),
• Pensiile din sistemele de pensii ocupaționale.
• Pensiile din sistemul de pensii al companiei, inclusiv sistemul de pensii suplimentare în serviciul public și sistemul de pensii suplimentare al breslei minerilor,
• Remunerația din pensiile parlamentarilor, secretarilor de stat parlamentari și miniștrilor,
• Pensie dintr-un raport de serviciu public sau dintr-un raport de muncă cu drept la pensie conform reglementărilor sau principiilor funcției publice.

Ce sunt pensiile ocupaționale?

Ce sunt remunerațiile pentru o activitate pe mai mulți ani?

O plată ulterioară sau o plată în avans pentru o activitate multianuală (de exemplu, despăgubiri) poate fi impozitată la o rată redusă în anul plății, folosind metoda cincimii. Este esențial ca activitatea să se întindă pe doi ani calendaristici.

Cu așa-numita regulă a cincimii, veniturile extraordinare sunt favorizate în legislația fiscală germană (§ 34 EStG). Aceste "venituri cu tarif redus" sunt venituri obținute pe parcursul mai multor ani, dar realizate și impozitate într-un singur an.

Ce sunt remunerațiile pentru o activitate pe mai mulți ani?

Sunt pensiile mele supuse impozitului?

Indemnizațiile de serviciu (pensie, pensie de văduvă, pensie de orfan, contribuție de întreținere sau indemnizații similare) sunt, conform legii privind impozitul pe venit, venituri din muncă salariată și sunt supuse procedurii de reținere a impozitului pe salarii la plată.

În locul cardului de impozit pe salarii, casa de pensii poate, din 2013, să acceseze electronic caracteristicile de reținere a impozitului pe salarii dintr-o bază de date a administrației fiscale folosind numărul dumneavoastră de identificare fiscală și data nașterii prin ELSTAM (Caracteristici Electronice de Reținere a Impozitului pe Salarii).

Impozitarea indemnizațiilor de serviciu se face, în principiu, la fel ca și cea a salariilor. Singura diferență este că se acordă o scutire suplimentară pentru indemnizații.

Începând cu 01.01.2005, impozitarea veniturilor din pensii (indemnizații de serviciu și pensii) a fost reglementată prin Legea privind veniturile din pensii – AltEinkG. Elementul central al legii este trecerea de la impozitarea contribuțiilor plătite în perioada de activitate („impozitare anticipată”) la impozitarea prestațiilor în perioada de plată („impozitare ulterioară”). Acest lucru se realizează treptat, în perioada de tranziție prevăzută până în 2040; ulterior, pensiile funcționarilor și pensiile vor fi tratate fiscal în mod egal.

Scutirea pentru indemnizații, acordată anterior, este redusă anual, adică cu cât începe mai târziu perioada de indemnizație, cu atât este mai mică scutirea care trebuie luată în considerare, până când, pentru o perioadă de indemnizație care începe din 2040, nu se mai acordă nicio scutire. Suma forfetară pentru cheltuieli profesionale este de 102 Euro, la fel ca pentru veniturile din pensii.

Decisiv pentru valoarea scutirii (pe viață) și a suplimentului la scutirea pentru indemnizații este anul începerii indemnizației. Procentul relevant, suma maximă a scutirii pentru indemnizații și suplimentul la scutirea pentru indemnizații sunt prevăzute în tabelul menționat la art. 19 alin. 2 din Legea privind impozitul pe venit (EStG).

Scutirea pentru indemnizații și suplimentul la scutirea pentru indemnizații se aplică pe întreaga durată a indemnizației. Ajustările regulate ale indemnizației nu duc la o recalculare.

O recalculare este necesară, totuși, dacă indemnizația se modifică din cauza aplicării regulilor de compensare, suspendare, majorare sau reducere. În anul calendaristic al modificării, se aplică cea mai mare scutire pentru indemnizații și suplimentul la scutirea pentru indemnizații.

Sunt pensiile mele supuse impozitului?

Abfindung und Fünftelregelung: Wann gilt die ermäßigte Besteuerung?

Bei einer vorzeitigen Beendigung des Arbeitsverhältnisses erhalten Arbeitnehmer häufig eine Abfindung. Seit 2006 unterliegt diese nicht mehr einem Steuerfreibetrag, kann jedoch weiterhin ermäßigt nach der sogenannten Fünftelregelung (§ 34 EStG) besteuert werden – unter bestimmten Voraussetzungen.

Voraussetzungen für die Anwendung der Fünftelregelung

Damit die ermäßigte Besteuerung greift, müssen folgende Bedingungen erfüllt sein:

• Die Abfindung wird zusammengeballt in einem Kalenderjahr ausgezahlt.
• Das Jahreseinkommen mit Abfindung muss höher sein als das Einkommen, das bei ungestörter Fortsetzung des Arbeitsverhältnisses erzielt worden wäre.

Ziel dieser Regelung ist es, die Progressionswirkung des Einkommensteuertarifs abzumildern, wenn durch die Abfindung außergewöhnlich hohe Einkünfte in einem Jahr entstehen.

Kein Steuervorteil bei niedriger Abfindung

Die Fünftelregelung greift nicht automatisch. Dies zeigt ein Urteil des Bundesfinanzhofs vom 8. April 2014 (Az. IX R 33/13):

Vergleichsberechnung: „Ist-Größe“ vs. „Soll-Größe“

Ob die Fünftelregelung anwendbar ist, wird durch eine Vergleichsrechnung geprüft:

• Ist-Größe: Tatsächliches Einkommen im Jahr der Abfindung (inkl. Abfindung)
• Soll-Größe: Fiktives Einkommen bei regulärer Beschäftigung bis Jahresende (z. B. auf Basis des Vorjahreseinkommens)

Hinweis:

Übersteigt die Abfindung nicht die entgehenden Einnahmen bis Jahresende, können ggf. weitere Einnahmen berücksichtigt werden, die ohne Beendigung des Arbeitsverhältnisses nicht angefallen wären – z. B. Arbeitslosengeld.

Beispiel:

Herr M. beendete sein Arbeitsverhältnis im Juni 2025 und erhielt eine Abfindung in Höhe von 35.000 Euro. Sein reguläres Jahreseinkommen hätte 70.000 Euro betragen.

Im Abfindungsjahr erzielt er nur 25.000 Euro Arbeitslohn sowie die Abfindung. Das Gesamteinkommen liegt bei 60.000 Euro – und damit unter dem Einkommen bei ungestörter Weiterarbeit.

Die Fünftelregelung kann nicht angewendet werden, da kein Progressionsnachteil entsteht.

Abfindung und Fünftelregelung: Wann gilt die ermäßigte Besteuerung?

Eigene Kündigung: Unterliegt die Abfindung der Fünftelregelung?

Die Beendigung eines Arbeitsverhältnisses ist oft mit einer Abfindung verbunden – besonders wenn der Arbeitgeber kündigt. Diese Abfindung kann steuerlich begünstigt sein, nämlich durch die sogenannte Fünftelregelung. Doch was gilt, wenn Sie selbst kündigen oder ein Aufhebungsvertrag auf Ihre Initiative zurückgeht?

Was ist die Fünftelregelung?

Die Fünftelregelung (§ 34 EStG) ist eine steuerliche Vergünstigung für außerordentliche Einkünfte, zu denen auch Abfindungen zählen (§ 24 Nr. 1a EStG). Sie führt dazu, dass diese Einkünfte ermäßigt besteuert werden, um eine zu hohe Steuerbelastung durch die Einmalzahlung zu vermeiden.

Voraussetzungen für die Steuervergünstigung

Damit die Fünftelregelung angewendet werden kann, muss die Abfindung im Zusammenhang mit einem außergewöhnlichen Ereignis stehen – typischerweise die Kündigung durch den Arbeitgeber oder eine einvernehmliche Lösung unter Druck oder Konfliktlage.

Keine Steuervergünstigung bei freiwilliger Eigenkündigung

Wichtig: Kündigen Sie ohne äußeren Druck oder ohne Anstoß durch den Arbeitgeber, wird die Steuervergünstigung nicht gewährt.

Dies gilt insbesondere, wenn Sie aus freien Stücken kündigen, ohne dass ein Konflikt oder eine wirtschaftliche Notlage vorliegt.

Ausnahme: Aufhebungsvertrag in Konfliktsituation

Das Finanzgericht Münster hat jedoch entschieden, dass eine Steuervergünstigung auch dann möglich ist, wenn der Arbeitnehmer selbst den Aufhebungsvertrag initiiert, aber unter Druck handelt:

• In dem entschiedenen Fall befand sich der Arbeitnehmer in einem Konflikt mit dem Arbeitgeber über seine Höhergruppierung.
• Er schlug den Aufhebungsvertrag selbst vor, handelte aber zur Vermeidung weiterer Auseinandersetzungen.
• Das Gericht sah hierin eine ausreichende Konfliktsituation, die die Anwendung der Fünftelregelung rechtfertigt.
  (FG Münster vom 17.03.2017, Az. 1 K 3037/14 E, bestätigt durch BFH, Urteil vom 13.03.2018, IX R 16/17, BStBl 2018 II S. 709)

BFH bestätigt: Kein tatsächlicher Druck erforderlich bei einvernehmlicher Lösung

Der Bundesfinanzhof (BFH) stellte klar: Wenn Arbeitgeber und Arbeitnehmer das Arbeitsverhältnis einvernehmlich beenden und dabei eine Abfindung gezahlt wird, ist es nicht zwingend erforderlich, dass der Arbeitnehmer unter erkennbarem Druck stand. Die einvernehmliche Lösung selbst reicht für die Steuervergünstigung aus.

Wann entfällt die Steuervergünstigung trotz Abfindung?

Der BFH hat in einem anderen Urteil (vom 06.12.2021, IX R 10/21) entschieden:

• Wird eine Abfindung nicht in einem Jahr, sondern auf mehrere Jahre verteilt ausgezahlt, entfällt die Fünftelregelung.
• Auch dann, wenn es sich um Teilleistungen (z. B. Abfindung und Startprämie) handelt, die für dasselbe Ereignis gezahlt wurden.

Sonderfall: Sprinterprämie

Eine sogenannte Sprinterprämie, die gezahlt wird, wenn ein Arbeitnehmer freiwillig vorzeitig ausscheidet, kann als Entschädigung gelten und der Fünftelregelung unterliegen.
(Hessisches FG, Gerichtsbescheid vom 31.05.2021, Az. 10 K 1597/20)

Fazit

Auch bei eigener Initiative kann eine Abfindung steuerbegünstigt sein – entscheidend ist die tatsächliche Konfliktsituation oder eine einvernehmliche Lösung zwischen den Parteien. Wichtig bleibt aber: Die Auszahlung muss in einem Jahr erfolgen und als Entschädigung anerkannt werden.

Eigene Kündigung: Unterliegt die Abfindung der Fünftelregelung?