Când recunoaște biroul fiscal o reducere fiscală?
La finanțarea unei case sau a unui apartament prin împrumut, se convine adesea asupra unui disaggio. Disaggio-ul - numit și damnum - este reținut din suma împrumutului și reprezintă practic o plată în avans a dobânzilor. Astfel, rata dobânzii și plata lunară se reduc pe perioada pentru care disaggio-ul este plătit în avans.
Dezavantajul este: Din cauza disaggio-ului neplătit, poate fi necesar să se contracteze, să se plătească dobânzi și să se ramburseze o sumă mai mare decât în cazul unui credit fără disaggio. Dar există și un avantaj semnificativ: Dacă casa sau apartamentul este închiriat, disaggio-ul poate fi dedus integral ca cheltuieli de publicitate, cu condiția să fie "uzual pe piață" (§ 11 alin. 2 fraza 4 EStG).
Din 2004, un disaggio poate fi dedus imediat ca cheltuieli de publicitate doar în valoare de 5 % din suma împrumutului, dacă dobânda este fixă pentru cel puțin cinci ani. Suma care depășește acest procent trebuie distribuită pe perioada de fixare a dobânzii sau - dacă aceasta lipsește - pe durata împrumutului (scrisoarea BMF din 20.10.2003, BStBl. 2003 I p. 546).
Recent, Curtea Federală Fiscală a decis că și un disaggio mai mare de 5 % poate fi încă "uzual pe piață" și, prin urmare, poate fi dedus ca cheltuieli de publicitate.
Astfel, un disaggio uzual pe piață, plătit pentru un credit cu o durată mai mare de cinci ani, nu trebuie distribuit pe durata creditului, ci poate fi dedus integral în anul plății. Un disaggio de 10 % pentru un credit pe 10 ani poate fi considerat "uzual pe piață" și, prin urmare, dedus integral (hotărârea BFH din 8.3.2016, IX R 38/14).
- Termenul "uzual pe piață" se referă la disaggio-ul specific în cauză. În funcție de funcția unui disaggio, uzualitatea pe piață rezultă din valoarea disaggio-ului în raport cu valoarea și durata creditului, în raport cu condițiile actuale de pe piața creditelor: Ce este uzual pe piață se decide în funcție de condițiile actuale de pe piața creditelor, în raport cu obiectul finanțat concret. Nu se poate lega uzualitatea pe piață de o rată fixă a dobânzii.
- Disaggio-ul uzual pe piață trebuie diferențiat de aranjamentele "neobișnuite" care nu se încadrează în cadrul obișnuit de pe piața actuală a creditelor. Când este cazul, este o chestiune de apreciere a instanței de fond.
- Dacă se încheie un acord de dobândă și disaggio cu o bancă comercială ca între terți independenți, aceasta indică uzualitatea pe piață. Având în vedere obligația obișnuită a băncilor comerciale de a controla riscurile, aranjamentele de dobândă convenite cu o bancă comercială sunt de obicei considerate ca fiind în cadrul obișnuit pe piața creditelor. Această prezumție poate fi răsturnată dacă există circumstanțe speciale care sugerează că s-a depășit cadrul obișnuit pe piața creditelor. Astfel de circumstanțe pot include, de exemplu, o lipsă de creditabilitate a debitorului, relații personale speciale între părți sau aranjamente contractuale complet atipice.
