Cine este considerat lucrător independent?

O activitate independentă este desfășurată în special de liber profesioniști. Liber profesionist este persoana care lucrează independent și pe propria răspundere și desfășoară o profesie sau o activitate specifică menționată la art. 18 alin. 1 EStG.

Profesiile liberale presupun o activitate care nu necesită neapărat studii universitare. Este suficient să fie o formare de natură științifică. Acest lucru include și autodidactica sau cunoștințele dobândite prin activitate profesională. Cunoștințele trebuie să fie la nivel universitar.

(1) Liber profesioniștii sunt, pe de o parte, persoanele care desfășoară o anumită activitate (art. 18 alin. 1 nr. 1 EStG), și anume o activitate

• științifică, artistică, literară, de predare sau educațională.

(2) Liber profesioniștii sunt, pe de altă parte, persoanele care exercită o profesie specifică menționată în mod expres în legea impozitului pe venit (art. 18 alin. 1 nr. 1 EStG):

• Profesiile medicale: medici, stomatologi, terapeuți, fizioterapeuți, asistenți medicali, asistenți medicali specializați în igienă.
• Profesiile juridice și economice: avocați, notari, avocați de brevete, auditori financiari, consultanți fiscali, economiști, contabili autorizați, agenți fiscali.
• Profesiile tehnico-științifice: ingineri topografi, ingineri, arhitecți, chimiști comerciali, piloți.
• Profesiile din mass-media: jurnaliști, reporteri fotografi, interpreți, traducători.

(3) Liber profesioniștii pot fi și persoane care exercită o profesie similară, comparabilă cu profesiile menționate în ceea ce privește activitatea și formarea. Lista profesiilor liberale din art. 18 alin. 1 nr. 1 EStG nu este exhaustivă. Este important ca activitatea să fie desfășurată în mod independent și pe propria răspundere, pe baza cunoștințelor proprii. Acest lucru se aplică, de exemplu, următoarelor profesii:

• Asistenți pentru bătrâni, dieteticieni, ergoterapeuți, podologi, logopezi, ortoptiști, pedichiuri medicale, maseuri și terapeuți de masaj, asistenți medicali de urgență, practicieni dentari, moașe, psihoterapeuți, psihoterapeuți pentru copii și adolescenți, consultanți IT, consultanți de afaceri.
• Inginerie software, activitate ca administrator și operator de rețea sau software (deciziile BFH din 22.9.2009, VIII R 31/07, VIII R 63/06, VIII R 79/06).

(4) Activitățile care nu sunt considerate activitate profesională independentă și nu constituie o afacere fac parte din alte activități independente. Caracteristica este și aici munca personală. Cu toate acestea, alte activități independente sunt desfășurate mai degrabă ocazional și doar în mod excepțional pe termen lung (art. 18 alin. 1 nr. 3 EStG):

• Executori testamentari, administratori de bunuri, membri ai consiliilor de supraveghere, administratori de imobile, administratori de faliment, fiduciari, tutori, administratori de moșteniri, mediatori, intervievatori pentru oficiile statistice de stat, bone, tutori legali etc.

Delimitarea între activitatea comercială și activitatea independentă este adesea dificilă, deoarece, de exemplu, activitatea profesională independentă nu lipsește de obicei de scopul de a obține venituri. Multe activități se încadrează astfel atât în caracteristicile activității profesionale independente, cât și în cele ale unei afaceri. În aceste cazuri, criteriul decisiv este munca intelectuală, creativă, care este în prim-planul unei activități profesionale independente.

(2022): Cine este considerat lucrător independent?

Ce este un calcul al excedentului de venituri?

Cu calculul excedentului de venituri conform § 4 alin. 3 EStG, puteți determina simplu profitul afacerii dumneavoastră. În acest scop, veniturile și cheltuielile operaționale sunt înregistrate și comparate conform principiului încasărilor și plăților. În această formă simplă de contabilitate, de exemplu, provizioanele nu sunt luate în considerare.

Un alt avantaj este că calculul excedentului de venituri nu necesită ținerea conturilor de stocuri și nici inventar.

Dacă vă determinați profitul folosind calculul excedentului de venituri, excedentul veniturilor dumneavoastră față de cheltuielile operaționale reprezintă profitul care este declarat în declarația fiscală pentru impozitare.

(2022): Ce este un calcul al excedentului de venituri?

Trebuie să depun anexa EÜR (calculul excedentului de venituri)?

Cu anexa "Evidența veniturilor și cheltuielilor - Anexa EÜR" se standardizează evidența veniturilor și cheltuielilor.

În EÜR trebuie să furnizați detalii despre veniturile și cheltuielile dumneavoastră.

Până în 2016, erați obligat să depuneți această anexă doar dacă veniturile din exploatare depășeau 17.500 Euro și profitul nu era determinat prin contabilitate (adevărata contabilitate). Însă, începând cu anul fiscal 2017, regula de simplificare a fost eliminată, conform căreia, în cazul veniturilor din exploatare de mai puțin de 17.500 Euro, se putea depune o evidență a veniturilor și cheltuielilor fără formularul oficial "Anexa EÜR". Acum, toți contribuabilii care își determină profitul prin evidența veniturilor și cheltuielilor sunt obligați să completeze o "Anexa EÜR" standardizată și să o transmită electronic administrației fiscale, la fel ca declarația de impozit pe venit.

Regula legală de excepție rămâne în vigoare: pentru a evita "dificultăți nejustificate", administrația fiscală poate permite depunerea declarației fiscale în format tipărit la administrația fiscală (§ 25 Abs. 4 Satz 2 EStG; § 13a Abs. 3 EStG; § 18 Abs. 3 Satz 3 UStG; § 14a Satz 2 GewStG). În completarea reglementărilor legale individuale, Codul fiscal conține o regulă generală de excepție (§ 150 Abs. 8 AO): administrația fiscală poate renunța la transmiterea electronică a datelor dacă aceasta este economic sau personal inacceptabilă pentru contribuabil.

Acest lucru este valabil în special dacă contribuabilul nu dispune de echipamentul tehnic necesar și crearea posibilităților tehnice pentru transmiterea la distanță a setului de date oficial ar fi posibilă doar cu un efort financiar semnificativ sau dacă contribuabilul, conform cunoștințelor și abilităților sale individuale, nu este sau este doar parțial capabil să utilizeze posibilitățile de transmitere a datelor la distanță. Administrația fiscală acordă excepții foarte rar!

Verificați toate datele din EÜR pentru plauzibilitate și comparați-le, dacă este posibil, cu datele altor antreprenori. Dacă datele dumneavoastră diferă semnificativ de cele obișnuite, administrația fiscală ar putea fi determinată să efectueze o verificare individuală.

(2022): Trebuie să depun anexa EÜR (calculul excedentului de venituri)?

Când pot determina profitul folosind calculul excedentului de venituri?

În contabilitatea bazată pe excedentul de încasări conform § 4 alin. 3 EStG, veniturile din exploatare sunt comparate cu cheltuielile de exploatare, iar rezultatul este profitul sau pierderea.  

Comercianții și agricultorii pot în prezent să își determine profitul prin contabilitatea bazată pe excedentul de încasări dacă

• cifra de afaceri anuală nu depășește 600.000 Euro și
• profitul anual nu depășește 60.000 Euro în anul calendaristic sau exercițiul financiar.

Liber-profesioniștii, cum ar fi avocații, notarii, consultanții fiscali, medicii, publiciștii, artiștii etc., și alte persoane care desfășoară activități independente pot întotdeauna - indiferent de o limită de cifră de afaceri și profit - să își determine profitul prin contabilitatea bazată pe excedentul de încasări. Ei nu sunt, în principiu, obligați să țină contabilitate, dar pot ține evidențe voluntar.

Sunt întotdeauna obligați să țină contabilitate - indiferent de o limită de cifră de afaceri sau profit - comercianții în sensul §§ 1 și urm. coroborat cu § 238 HGB. Această obligație de contabilitate se aplică și în dreptul fiscal (§ 140 AO). Reglementarea se referă la comercianții care desfășoară o activitate comercială, precum și la antreprenorii a căror afacere necesită o activitate comercială de tip managerial.

(2022): Când pot determina profitul folosind calculul excedentului de venituri?

Este posibilă alegerea metodei de calcul al excedentului de venituri și ulterior?

Contribuabilii care nu sunt obligați să țină contabilitate și care nu țin voluntar registre și bilanțuri au dreptul de a alege între compararea activelor conform § 4 alin. 1 EStG și calculul excedentului de încasări conform § 4 alin. 3 EStG:

• Un contribuabil care nu este obligat să țină contabilitate și-a exercitat dreptul de a determina profitul prin compararea stocurilor conform § 4 alin. 1 EStG numai atunci când a întocmit un bilanț de deschidere, a instituit o contabilitate comercială și a realizat un bilanț pe baza inventarelor.

• Dacă, în schimb, contribuabilul a înregistrat doar veniturile și cheltuielile de exploatare, și-a exercitat dreptul de alegere în sensul determinării profitului prin calculul excedentului de încasări conform § 4 alin. 3 EStG.

Conform noii interpretări, antreprenorul poate exercita dreptul de alegere și după încheierea anului, în principiu nelimitat până la stabilirea definitivă a impozitului. Dacă antreprenorul întocmește apoi un bilanț anual, abia atunci optează pentru determinarea profitului prin contabilizare - și nu deja odată cu instituirea contabilității la începutul anului financiar (BFH-Urteil din 19.3.2009, BStBl. 2009 II S. 659).

Notă: Această interpretare corespunde și scopului de simplificare al calculului excedentului de încasări. Contribuabilul poate renunța la întocmirea bilanțului prin alegerea calculului excedentului de încasări, chiar dacă a instituit anterior o contabilitate. Pentru biroul fiscal, este important doar să primească efectiv calculul excedentului de încasări după alegere.

(2022): Este posibilă alegerea metodei de calcul al excedentului de venituri și ulterior?

Există obligația de a depune electronic anexa EÜR chiar și în cazul unui profit mic?

Curtea Fiscală din Renania-Palatinat a decis că cetățenii cu venituri din profituri sunt obligați să depună declarația de impozit pe venit la biroul fiscal în format electronic, chiar dacă obțin doar profituri minore din activități secundare. Formatul electronic este obligatoriu dacă profitul depășește 410 EUR (FG Rheinland-Pfalz din 15.7.2015, 1 K 2204/13).

Cazul: Reclamantul este auto-angajat ca fotograf, autor și instructor de scufundări într-o activitate secundară. Biroul fiscal i-a comunicat pentru prima dată în 2011 că, din cauza acestei activități independente, este obligat să transmită declarația de impozit pe venit în format electronic. Reclamantul a susținut că profiturile din activitatea sa independentă vor fi în viitor de aproximativ 500 Euro pe an. În plus, el respinge în principiu transmiterea datelor personale prin internet, deoarece a avut deja experiențe relevante cu abuzuri pe internet. Chiar și în cazul internet banking-ului, nu se poate garanta o securitate absolută.

Potrivit Curții Fiscale, conform legii impozitului pe venit, formatul electronic este obligatoriu dacă profitul depășește 410 Euro. Acest format nu este nerezonabil pentru reclamant. Riscul rezidual al unui atac cibernetic asupra datelor stocate sau transmise, care rămâne după epuizarea tuturor posibilităților tehnice de securitate, trebuie acceptat în lumina interesului statului pentru simplificarea administrativă și reducerea costurilor.

Oricum, nu se poate garanta o confidențialitate absolută a datelor, deoarece și datele stocate "analog" pe hârtie pot fi furate, de exemplu, în cazul unui furt din locuință sau – așa cum a fost raportat în mass-media pe 13.6.2015 – în cazul furturilor din cutiile poștale ale băncilor. De asemenea, în cazul TVA, declarațiile fiscale electronice sunt obligatorii și, în acest sens, BFH a decis deja că acest lucru este constituțional, în ciuda "afacerii NSA".

Notă: Angajații și pensionarii care nu sunt obligați să depună o declarație fiscală electronică și care primesc indemnizații de cheltuieli pentru activitatea lor voluntară până la suma forfetară pentru voluntariat de 840 Euro sau suma forfetară pentru instructori de 3.000 Euro anual pot, în opinia noastră, să continue să utilizeze formularele de hârtie pentru declarația fiscală. Cu toate acestea, birourile fiscale devin din ce în ce mai restrictive în această privință.

(2022): Există obligația de a depune electronic anexa EÜR chiar și în cazul unui profit mic?

Există, de asemenea, obligația de a transmite anexa EÜR în format electronic pentru venituri comerciale suplimentare?

În cazul persoanelor independente, declarația fiscală în format tipărit nu mai este acceptată. Sunt afectați și gospodăriile private cu instalații fotovoltaice, precum și persoanele cu venituri secundare comerciale de peste 410 Euro, de exemplu, viticultorii cu activitate secundară. Birourile fiscale resping consecvent declarațiile fiscale depuse în format tipărit.

Aceasta înseamnă: Dacă nu există un caz de dificultate, o declarație depusă în format tipărit este considerată ca nefiind depusă. Un caz de dificultate este atunci când achiziționarea echipamentului tehnic necesar, cum ar fi un PC și o conexiune la internet, este posibilă doar cu un efort financiar semnificativ sau când cunoștințele și abilitățile personale pentru utilizarea acestora nu sunt disponibile sau sunt limitate.

În acest caz, trebuie să vă așteptați la penalități de întârziere.

Notă: Angajații și pensionarii care nu sunt obligați să depună o declarație fiscală electronică și care primesc indemnizații pentru activități voluntare până la suma forfetară pentru voluntariat de 840 Euro sau suma forfetară pentru instructori de 3.000 Euro anual, pot, în opinia noastră, să utilizeze în continuare formularele tipărite pentru declarația fiscală. Cu toate acestea, birourile fiscale devin din ce în ce mai restrictive în această privință.

(2022): Există, de asemenea, obligația de a transmite anexa EÜR în format electronic pentru venituri comerciale suplimentare?

Ce se înțelege prin câștig din vânzare?

Veniturile din activități independente includ și câștigul din vânzarea unui cabinet profesional sau a unui activ corespunzător, a unei părți independente din activ, sau a unei părți din activ. Vânzarea include și închiderea unui cabinet, birou etc. (§ 18 alin. 3 EStG). Din punct de vedere fiscal, câștigul din vânzare este tratat conform unor reguli speciale și trebuie diferențiat de câștigul curent.

Cei care își vând afacerea sau cota de parteneriat pot beneficia de două facilități fiscale importante:

• Scutirea de impozit pentru vânzare: Câștigul din vânzare este scutit de impozit până la 45.000 Euro. Totuși, această sumă se reduce dacă câștigul din vânzare depășește 136.000 Euro, cu suma care depășește. Astfel, scutirea de impozit dispare pentru un câștig din vânzare de 181.000 Euro (§ 16 alin. 4 EStG).
• Impozit redus: Câștigul din vânzare rămas după deducerea scutirii beneficiază de regula de cinci ani. La cerere, acesta poate fi impozitat cu o rată redusă, și anume 56% din rata medie de impozitare și cel puțin 14% (§ 34 alin. 3 EStG).

Scutirea de impozit pentru vânzare și rata redusă de impozitare sunt acordate doar în anumite condiții:

• Trebuie să fi împlinit vârsta de 55 de ani sau să fiți permanent inapt de muncă în sensul asigurărilor sociale.
• Facilitățile pot fi utilizate o singură dată în viață: scutirea de impozit pentru vânzare calculată din 1996, rata redusă de impozitare calculată din 2001.
• Trebuie să solicitați facilitățile.

În cazul vânzării afacerii înainte de vârsta de 55 de ani, fără a fi permanent inapt de muncă, se aplică doar regula de o cincime. Totuși, această regulă nu aduce economii fiscale dacă veniturile curente sunt deja impozitate la rata maximă.

În cazul vânzării unei cote de parteneriat, aveți dreptul la scutirea de impozit pentru vânzare în întregime și nu doar proporțional. Totuși, dacă vindeți doar o parte din cota de parteneriat, câștigul din vânzare este considerat venit curent și nu se aplică nici scutirea de impozit pentru vânzare, nici rata redusă de impozitare sau regula de o cincime (§ 18 alin. 3 coroborat cu § 16 alin. 1 fraza 2 EStG).

(2022): Ce se înțelege prin câștig din vânzare?

Ce este indemnizația fiscală pentru instructori?

Obțineți venituri dintr-o activitate secundară, de exemplu ca instructor, educator, formator sau o activitate similară? Acestea rămân neimpozabile până la un cuantum de 3.000 Euro pe an (până în 2020: 2.400 Euro) (§ 3 Nr. 26 EStG). Aceeași limită se aplică și în cazul activităților artistice secundare sau dacă îngrijiți persoane vârstnice, bolnave sau cu dizabilități. Condiția este ca activitatea să se desfășoare în numele autorităților publice sau în scopuri caritabile, filantropice sau religioase.

Dacă câștigați mai mult de 3.000 Euro din activitatea dumneavoastră, trebuie să declarați veniturile ca venituri din activitate independentă sau salariată.

Beneficiarii în sensul sumei forfetare pentru instructori sunt, de exemplu:

• Antrenori sportivi sau supraveghetori de echipă
• Dirijori de cor, dirijori de orchestră sau organiști de biserică
• Lideri de tineret, supraveghetori de vacanță
• Paramedici la evenimente sportive, culturale și parade
• Nu sunt eligibile următoarele activități
• Membri ai consiliului de administrație
• Casieri sau responsabili cu echipamentele unui club sportiv
• Instructori de animale
• Îngrijitori de sală

(2022): Ce este indemnizația fiscală pentru instructori?

Ce este indemnizația fiscală pentru voluntariat?

Veniturile dintr-o activitate secundară în domeniul caritabil, nonprofit sau bisericesc sunt scutite de impozit până la 840 Euro pe an (până în 2020: 720 Euro), cu condiția să nu se aplice scutirea pentru instructori (§ 3 Nr. 26a EStG). De aceasta beneficiază persoanele care se implică voluntar în asociații și organizații nonprofit și își asumă responsabilități acolo. Se aplică următoarele condiții:

• Activitatea trebuie desfășurată cu normă redusă.
• Activitatea trebuie să promoveze scopuri nonprofit, caritabile sau bisericești.

Nu se poate aplica scutirea fiscală pentru indemnizațiile de cheltuieli conform § 3 Nr. 12 EStG pentru veniturile din activitatea eligibilă.

Vă rugăm să rețineți că o activitate secundară este atunci când aceasta nu depășește o treime din timpul de lucru al unui loc de muncă comparabil cu normă întreagă pe parcursul anului calendaristic.

Dacă aveți cheltuieli profesionale legate de o astfel de activitate, le puteți deduce doar dacă depășesc scutirea.

(2022): Ce este indemnizația fiscală pentru voluntariat?